Pomoc państwa - Rumunia - Pomoc państwa SA.59974 (2020/N) (ex SA.58053 (2020/PN)) - Restrukturyzacja Complexul Energetic Oltenia SA (CE Oltenia) Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej.

Dzienniki UE

Dz.U.UE.C.2021.94.10

Akt nienormatywny
Wersja od: 19 marca 2021 r.

POMOC PAŃSTWA - RUMUNIA
Pomoc państwa SA.59974 (2020/N) (ex SA.58053 (2020/PN))

Restrukturyzacja Complexul Energetic Oltenia SA (CE Oltenia)

Zaproszenie do zgłaszania uwag zgodnie z art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej

(Tekst mający znaczenie dla EOG)

(2021/C 94/02)

(Dz.U.UE C z dnia 19 marca 2021 r.)

Pismem z dnia 5 lutego 2021 r., zamieszczonym w autentycznej wersji językowej na stronach następujących po niniejszym streszczeniu, Komisja powiadomiła Rumunię o swojej decyzji w sprawie wszczęcia postępowania określonego w art. 108 ust. 2 Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej dotyczącego wyżej wspomnianego środka pomocy.

Zainteresowane strony mogą zgłaszać uwagi na temat środka, w odniesieniu do którego Komisja wszczyna postępowanie, w terminie jednego miesiąca od daty publikacji niniejszego streszczenia i towarzyszącego mu pisma na następujący adres lub numer faksu:

European Commission

Directorate-General for Competition

State Aid Greffe

1049 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIE

Faks + 32 22961242

Stateaidgreffe@ec.europa.eu

Otrzymane uwagi zostaną przekazane władzom Rumunii. Zainteresowane strony zgłaszające uwagi mogą wystąpić z odpowiednio uzasadnionym pisemnym wnioskiem o objęcie ich tożsamości klauzulą poufności.

Complexul Energetic Oltenia SA jest przedsiębiorstwem publicznym prowadzącym działalność w zakresie wydobycia węgla brunatnego, wytwarzania energii elektrycznej i lokalnego zaopatrzenia w ciepło w południowozachodnim regionie Oltenia.

Przedsiębiorstwo CE Oltenia powstało w 2011 r. w następstwie połączenia czterech przedsiębiorstw publicznych, które obecnie stanowią odrębne działy i składają się z czterech elektrowni i jednego działu wydobycia węgla brunatnego. CE Oltenia sprzedaje energię elektryczną we wszystkich segmentach rynku krajowego/na platformach zarządzanych przez operatora rynku (OPCOM) lub operatora systemu przesyłowego (Transelectrica).

CE Oltenia eksploatuje obecnie cztery starsze elektrownie o łącznej mocy 3 570 MW znajdujące się w miejscowościach: Rovinari, Turceni, Isalnita i Craiova. Elektrownie te są zasilane węglem brunatnym, wydobywanym w dziewięciu odkrywkach. Przedsiębiorstwo zatrudnia 12 350 pracowników, w tym 7 451 w górnictwie i 3 821 w produkcji energii elektrycznej.

W następstwie decyzji Komisji z dnia 24 lutego 2020 r. zatwierdzającej pożyczkę na ratowanie w wysokości 251 mln EUR. Rumunia zgłosiła pomoc restrukturyzacyjną w wysokości 1,33 mld EUR, składającą się z 0,77 mld EUR w formie dotacji, 0,31 mld EUR pożyczki gwarantowanej przez państwo oraz niezwróconej pożyczki na ratowanie w wysokości 0,25 mld EUR.

Plan restrukturyzacji obejmuje lata 2021-2030, ale okres pomocy na restrukturyzację obejmuje jedynie lata od 20212025. Plan restrukturyzacji przewiduje następujące środki, które mają zostać wdrożone w okresie restrukturyzacji:

a)
środki techniczne i technologiczne mające na celu dywersyfikację koszyka energetycznego;
b)
środki organizacyjne i zarządcze, w tym redukcja personelu o 41 % lub realokacja personelu;
c)
inwestycje w zamianę paliwa z węgla brunatnego na gaz lub tymczasowe wsparcie kosztów operacyjnych w obecnych i pozostałych aktywach górniczych i aktywach związanych z wytwarzaniem energii;
d)
środki finansowe, w tym optymalizacja kosztów kredytu bankowego, zbycie lub sprzedaż istniejących aktywów wtórnych.

Kwota środków finansowych potrzebnych na pokrycie kosztów restrukturyzacji, które mają zostać poniesione w pięcioletniej fazie wdrażania, wynosi 3,5 mld EUR.

Na obecnym etapie istnieją wątpliwości, czy spełnione zostały warunki dotyczące zgodności z rynkiem wewnętrznym zgodnie z art. 107 ust. 3 lit. c) Traktatu o funkcjonowaniu Unii Europejskiej w odniesieniu do pomocy na restrukturyzację, określone w Wytycznych dotyczących pomocy państwa na ratowanie i restrukturyzację przedsiębiorstw niefinansowych znajdujących się w trudnej sytuacji 1 . Władze rumuńskie nie zgłosiły ważnego planu restrukturyzacji, który gwarantowałby długoterminową rentowność przedsiębiorstwa na koniec trwania planu (2025 r.), potwierdzoną zadowalającym zwrotem z kapitału. Wobec braku zewnętrznego finansowania ze strony inwestorów rynkowych lub instytucji finansowych pojawiają się również wątpliwości co do tego, czy przedsiębiorstwo CE Oltenia wnosi wystarczający i dostrzegalny wkład własny w pokrycie kosztów restrukturyzacji, składający się z rzeczywistych i pewnych zasobów finansowych wykraczających poza oczekiwane przychody ze sprzedaży, tak aby zapewnić proporcjonalność pomocy. Aktualnie akcjonariusze mniejszościowi nie mają wkładu w realizację planu - odnieśliby jednak korzyść z ewentualnych dodatkowych środków pomocy na restrukturyzację. Na obecnym etapie odpowiednie środki ograniczające zakłócenia konkurencji, poza zamknięciem działalności przynoszącej straty, nie są ponadto jasno sprecyzowane.

TEKST PISMA

Comisia doreș te să informeze România că, după examinarea informaț iilor furnizate de autorităț ile din ț ara dumneavoastră cu privire la finanț area publică în favoarea Complexului Energetic Oltenia SA ("CE Oltenia"), a decis să iniț ieze procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene ("TFUE").

1. PROCEDURA

(1) La 24 februarie 2020, Comisia a decis să nu ridice obiecț ii cu privire la ajutorul de stat pe care România intenț iona să îl acorde societăț ii CE Oltenia sub forma unui împrumut de salvare pe ș ase luni, în valoare de 251 de milioane EUR (aproximativ 1 200 de milioane RON 2 ). În decizia respectivă 3  ("decizia privind ajutorul pentru salvare"), Comisia a constatat că împrumutul constituia ajutor pentru salvare în favoarea societăț ii CE Oltenia ș i a considerat că ajutorul era compatibil cu piaț a internă în temeiul Orientărilor din 2014 privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate 4 . În conformitate cu decizia privind ajutorul pentru salvare, autorităț ile române s-au angajat să îi prezinte Comisiei, în termen de ș ase luni de la aprobarea împrumutului, un plan de restructurare, astfel cum se prevede în secț iunea 3.1.2 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (a se vedea considerentul 13 din decizia privind ajutorul pentru salvare).

(2) La 29 iunie 2020, România a transmis un prim plan de restructurare pentru CE Oltenia (denumit în continuare "planul preliminar de restructurare"), notificând, de asemenea, în prealabil, intenț ia sa de a acorda societăț ii CE Oltenia un ajutor pentru restructurare.

(3) La 4 decembrie 2020, autorităț ile române au notificat Comisiei ajutorul de restructurare aferent unui plan de restructurare.

2. BENEFICIARUL

2.1. Activităț ile societăț ii CE Oltenia

(4) CE Oltenia este o întreprindere publică care îș i desfăș oară activitatea în domeniul mineritului, al producerii de energie electrică pe bază de combustibili fosili ș i al furnizării de energie termică la nivel local. Statul român controlează societatea, deț inând 77 % din acț iunile acesteia: 21,56 % din acț iuni sunt deț inute de Fondul Proprietatea, care este un fond de investiț ii, iar restul acț iunilor sunt deț inute de alte entităț i publice. Societatea are 12 350 de angajaț i, dintre care 7 451 în minerit ș i 3 821 în producț ia de energie electrică.

(5) CE Oltenia a fost înființ ată în 2011 în urma fuziunii a patru întreprinderi publice, care sunt în prezent divizii comerciale separate ș i constau în patru centrale de producere a energiei electrice ș i o divizie de extracț ie a lignitului. CE Oltenia îș i desfăș oară activitatea în regiunea Sud-Vest Oltenia.

(6) CE Oltenia vinde energie electrică pe toate segmentele de piaț ă/platformele interne gestionate de operatorul de piaț ă (OPCOM 5 ) sau de operatorul de sisteme de transport (Transelectrica): pieț ele pentru ziua următoare, pieț ele intrazilnice, licitaț iile/contractele competitive, pieț ele reglementate sau pieț ele de echilibrare. CE Oltenia a produs 12,4 TWh în 2019, obț inând o cifră de afaceri de 682 de milioane EUR ș i reprezentând 23 % din producț ia de energie electrică din România. Principalii concurenț i ai societăț ii CE Oltenia sunt controlaț i de stat: Hidroelectrica SA (28 %), SN Nuclearelectrica (18 %), E. Bucureș ti SA (13 %). Aceste cote de piaț ă au fost în general stabile în ultimii ani (ș i anume, variaț ii de +/- 2 %), cu excepț ia companiei Hidroelectrica, a cărei producț ie depinde de condiț iile meteorologice.

2.2. Situaț ia financiară a societăț ii CE Oltenia

(7) CE Oltenia exploatează în prezent patru centrale electrice învechite, cu o capacitate totală de 3 570 MW, alimentate cu lignit extras din cele nouă mine ale sale: Rovinari, care are patru unităț i totalizând 1 320 MW ș i o vechime de peste 40 de ani, Turceni (patru unităț i, 1 320 MW, 33 de ani), Iș alniț a (două unităț i, 630 MW, 50 de ani) ș i Craiova II (două unităț i, 300 MW în cogenerare, care furnizează energie termică Craiovei, 30 de ani). Cele patru centrale exploatate în prezent necesită investiț ii costisitoare pentru întreț inerea periodică ș i respectarea legislaț iei de mediu, iar Chiscani, a cincea instalaț ie având o capacitate de 415 MW, este nefuncț ională.

(8) Pe lângă costurile generate de vechimea centralelor, CE Oltenia înregistrează ș i costuri marginale structural mai ridicate decât cele ale principalilor săi concurenț i care nu utilizează combustibili fosili. [...] *  Astfel, concurenț ii pot subcota cu uș urinț ă preț urile sau le pot alinia foarte profitabil la un nivel aproape de cel al societăț ii CE Oltenia. Începând din 2014, societatea a înregistrat pierderi din exploatare în fiecare an (cu excepț ia anului 2017), valoarea cumulată a acestor pierderi fiind, până în 2019, de 814,5 milioane EUR.

(9) Creș terea costurilor de exploatare ale societăț ii CE Oltenia din cauza certificatelor de emisii de CO2 (31 % în 2018 ș i 39 % în 2019) exacerbează lipsa de competitivitate structurală a producț iei de energie pe bază de lignit în comparaț ie cu alternativele fără emisii de dioxid de carbon. Încă din 2014, cu excepț ia anului 2017, majorarea preț urilor la energia electrică practicate de CE Oltenia nu a reuș it să transfere consumatorilor creș terea preț ului certificatelor de CO2. Situaț ia s-a înrăutăț it, costurile aferente certificatelor crescând considerabil în ultimii doi ani. CE Oltenia a finanț at valoarea mai mare a certificatelor de CO2 prin împrumut mai întâi (2018) ș i ulterior prin ajutor pentru salvare (2019). Dacă CE Oltenia nu achiziț ionează ș i nu restituie certificatele datorate pentru anul 2020 ș i pe care trebuie să le răscumpere până în aprilie 2021, societatea riscă aplicarea unei amenzi de 100 EUR pentru fiecare certificat nerestituit (echivalent cu tona de CO2 emisă), pe care compania nu ș i-o poate permite.

(10) Deș i situaț ia financiară a CE Oltenia este deja critică, [...], supravieț uirea pe termen lung a societăț ii depinde în totalitate de ajutorul pentru restructurare, de majorarea preț urilor sau de finanț area externă (inclusiv de granturile din programele operaț ionale ale UE).

3. DESCRIEREA MĂSURILOR DE AJUTOR PENTRU RESTRUCTURARE

3.1. Planul de restructurare

(11) Ca urmare a deciziei Comisiei din 24 februarie 2020 de aprobare a împrumutului pentru salvare în valoare de 251 de milioane EUR, România a notificat un ajutor de restructurare în valoare de 1,33 miliarde EUR, care constă într-un ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde EUR deja acordat, un împrumut suplimentar garantat de stat de 0,31 miliarde EUR ș i o subvenț ie de stat în valoare de 0,77 miliarde EUR. În plus, se preconizează obț inerea unui ajutor de stat suplimentar în valoare de 711 milioane EUR din Fondul pentru modernizare 6 .

(12) Planul de restructurare acoperă perioada 2021-2030, însă perioada în care este acordat ajutorul de restructurare acoperă doar anii 2021-2025.

(13) În planul de restructurare se prevede că CE Oltenia va obț ine profit în 2022, cu o rentabilitate a capitalului angajat ("ROCE") de 4,3 % până în 2025 ș i că va atinge o competitivitate pe termen lung în 2030, cu ROCE de 10,5 % până la acea dată, astfel cum se arată în tabelul 1 de mai jos.

Tabelul 1

Selecț ie de date financiare din planul de restructurare din 2020 până în 2025, cu o perspectivă până în 2030 (în milioane EUR)

Perioada de restructurarePerioada post-restructurare
20202021202220232024202520262027202820292030
Venituri din exploatare[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
EBITDA[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
EBIT[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Rezultat net[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Total capitaluri proprii[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Total capital utilizat[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Perioada de restructurarePerioada post-restructurare
20202021202220232024202520262027202820292030
[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
ROCE[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
ROE[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Marja EBITDA[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Marja EBIT[...][...][...][...][...][...][...][...][...][...][...]
Sursa: Formularul de notificare, secț iunea 4.3, pagina 15 secț iunea 8 - Planul de afaceri al societăț ii CE Oltenia, previziuni financiare pentru perioada 2020-2030, pagina 183

(14) Planul include următoarele serii de măsuri:

a) măsuri tehnice ș i tehnologice, care includ punerea în aplicare a planului de investiț ii ce vizează diversificarea mixului energetic. Planul prevede înlocuirea a 1 460 MW produș i de (ș ase) unităț i alimentate cu lignit cu i) 1 325 MW produș i de (două) unităț i alimentate cu gaz, ii) 109 MW obț inuț i din energie solară ș i iii) 9,9 MW din energie hidroelectrică. Planul include închiderea a cinci mine, ceea ce va conduce la înjumătăț irea producț iei actuale până în 2025;

b măsuri organizatorice ș i manageriale de îmbunătăț ire a proceselor sau a sprijinului IT, evitându-se suprapunerile sau ineficienț ele, inclusiv reducerea sau redistribuirea a 41 % din personal;

c) măsuri de protecț ie a mediului, care includ investiț ii sau sprijin temporar pentru costurile de exploatare în activele actuale ș i rămase de exploatare minieră ș i de producere a energiei electrice, inclusiv respectarea normelor de mediu (certificatele de emisii de CO2 ș i costurile de asigurare a conformităț ii în ceea ce priveș te cenuș a, NOx, SO2 etc.);

d) măsuri financiare, care includ optimizarea costurilor împrumuturilor bancare, cedarea sau vânzarea activelor secundare existente; nu se au însă în vedere cesionări majore de active care ar putea funcț iona ca o afacere de sine stătătoare ș i ar putea furniza venituri din vânzări în sprijinul realizării obiectivelor incluse în plan.

(15) Cuantumul resurselor financiare necesare pentru acoperirea costurilor de restructurare preconizate a fi suportate în perioada de restructurare de cinci ani este de 3,5 miliarde EUR.

Tabelul 2

Configuraț ia costurilor de restructurare (în milioane EUR)

CE OlteniaAjutor pentru salvare prelungitAjutor suplimentar de restructurareContribuț ia totală a statuluiFondul pentru modernizare
Măsuri tehnice ș i tehnologice[...]-110110711
Măsuri organizatorice ș i manageriale[...]----
Măsuri de protecț ie a mediului[...]187765953-
Măsuri financiare[...]----
Asigurarea lichidităț ii necesare-64201265-
Total1 4992521 0761 328711
CE OlteniaAjutor pentru salvare prelungitAjutor suplimentar de restructurareContribuț ia totală a statuluiFondul pentru modernizare
Contribuț ia societăț ii CE Oltenia înainte de sprijinul din Fondul pentru modernizare53 %--47 %-
Contribuț ia societăț ii CE Oltenia după sprijinul din Fondul pentru modernizare42 %--38 %20 %
Sursa: Formularul de notificare, secț iunea 5.1, pagina 16.

Tabelul 3

Defalcarea pe ani a măsurilor de ajutor de restructurare (în milioane EUR)

Specificaț ie/anul20212022202320242025Total
Ajutoare de stat
Măsuri tehnice ș i tehnologice-[...][...][...][...][...]
Măsuri de protecț ie a mediului[...][...][...][...][...][...]
Asigurarea lichidităț ii necesare[...][...][...][...][...][...]
Total măsuri de restructurare241,4416,8189,597,0131,01 075,7
Ajutor pentru salvare acordat în 2020251,0
Total ajutor de restructurare1 326,7
Sursa: Secț iunea 4.1 din formularul de notificare, pagina 13. Tabelul de mai sus nu include sumele din Fondul pentru modernizare (0,71 miliarde EUR).

(16) CE Oltenia prevede că până în 2022 singura sursă de producere a energiei electrice va fi lignitul. În 2022 ș i 2023 societatea va adăuga treptat alte surse de producere de energie, cum ar fi energia fotovoltaică ș i energia hidroelectrică, însă scăderea reală a vânzărilor de energie obț inută pe baza lignitului este prevăzută să aibă loc abia începând din 2026, când vor fi instalate două unităț i alimentate cu gaz natural la SE Turceni ș i la SE Iș alniț a. Începând cu 2026, structura energiei produse va fi: 41 % energie din lignit, 53 % din gaz ș i restul din surse fotovoltaice ș i hidroelectrice.

3.1. Contribuț ia proprie ș i repartizarea sarcinilor

(17) Din cele 3,5 miliarde EUR din resursele financiare necesare pentru acoperirea costurilor de restructurare preconizate a fi suportate în perioada de restructurare de cinci ani, CE Oltenia va contribui cu 1,5 miliarde EUR din fonduri proprii, în timp ce restul de 1,33 miliarde EUR va proveni de la bugetul de stat, iar 0,711 miliarde EUR - din Fondul pentru modernizare. Astfel cum se demonstrează în tabelul 2 de mai sus, această contribuț ie proprie a societăț ii CE Oltenia se ridică la 42 % din costurile totale de restructurare dacă se ia în calcul finanț area din Fondul pentru modernizare, ș i la 53 % fără finanț area din Fondul pentru modernizare.

(18) Finanț area din Fondul pentru modernizare este planificată să fie utilizată pentru măsurile tehnice ș i tehnologice din cadrul planului de restructurare, care vizează diversificarea mixului energetic prin înlocuirea lignitului cu gaz (în principal) ș i cu energii regenerabile (a se vedea tabelul 2 de mai sus). În plus, România afirmă că, în mod excepț ional, în anumite condiț ii, Fondul pentru modernizare poate finanț a, în România ș i Bulgaria, investiț ii în sisteme de încălzire centralizată eficiente ș i durabile care implică combustibili fosili. În plus, România susț ine că finanț area din Fondul pentru modernizare poate fi acordată societăț ii CE Oltenia 7 .

(19) Planul de restructurare include trei surse principale de venituri pentru contribuț ia proprie a societăț ii CE Oltenia:

a) venituri bazate pe vânzările de energie electrică pe pieț ele centralizate OPCOM în valoare totală de 1,3 miliarde EUR, care vor fi generate în perioada 2020-2025. Din cauza flexibilităț ii insuficiente a legislaț iei naț ionale actuale a României, durata maximă de livrare în temeiul unor astfel de contracte de vânzare nu depăș eș te un an ș i jumătate 8 . În afară de cele 1,3 miliarde EUR există în prezent contracte în derulare de numai 200 de milioane EUR. Deș i România indică faptul că recent s-a demarat procesul de se modificare a legislaț iei în domeniu, pentru a soluț iona această problemă, România recunoaș te, de asemenea, că acest proces legislativ nu se va încheia mai devreme de prima jumătate a anului 2021, cu condiț ia ca modificările să fie în conformitate cu normele UE privind piaț a internă a energiei;

b) venituri din acorduri bilaterale de achiziț ie de energie electrică pe termen lung în valoare de 150 de milioane EUR, care nu pot fi însă încheiate în mod legal până când legislaț ia naț ională din România nu se modifică în acest sens. Ca ș i în cazul termenelor mai lungi de livrare pe pieț ele centralizate OPCOM, modificările legislative care abordează această chestiune nu se vor materializa înainte de prima jumătate a anului 2021. România precizează, de asemenea, că CE Oltenia a semnat un memorandum de înț elegere [...], în ceea ce priveș te încheierea unui astfel de acorduri de achiziț ie de energie electrică pe termen lung. Au fost iniț iate discuț ii similare cu [...] furnizor de energie electrică din România, un memorandum de înț elegere fiind în etapa finală de aprobare de către părț i. În acelaș i timp, CE Oltenia intenț ionează să aibă aceeaș i abordare faț ă de toț i actorii importanț i de pe piaț ă;

c) vânzarea de active, [...]. România recunoaș te că procedura de vânzare a acestor active nu a început încă.

(20) În plus, recunoaș te în mod expres faptul că, din toț i acț ionarii societăț ii CE Oltenia, numai statul trebuie să contribuie (fie cu fonduri, fie prin absorbț ia pierderilor) la restructurarea societăț ii CE Oltenia ș i că niciunul dintre creditorii societăț ii CE Oltenia nu va fi implicat în repartizarea sarcinilor.

3.2. Măsuri compensatorii

(21) România menț ionează următoarele măsuri compensatorii: (i) externalizarea prin transfer către autorităț ile locale a grupului de cogenerare de energie S.E. Craiova II (care produce în cea mai mare parte energie termică pentru oraș ul Craiova) ș i (ii) închiderea grupurilor de producere a energiei ș i a exploatărilor miniere, astfel cum se indică în tabelul 4 de mai jos: grupurile 3 Turceni ș i 8 Iș alniț a în anul 2021; grupul 3 Rovinari (împreună cu mina Tismana) în 2023, grupul 7 Turceni (împreună cu mina Jilț Sud) în 2025 ș i grupul 7 Iș alniț a împreună cu mina Lupoaia în 2026. Dintre aceste grupuri energetice, unele ar fi încă viabile la momentul închiderii (cum ar fi grupul 3 Rovinari ș i mina Lupoaia), în timp ce altele au performanț e slabe (grupul 7 Iș alniț a) ș i, prin urmare, se îndreaptă spre închidere. Planul societăț ii CE Oltenia de închidere a capacităț ii energetice prevede o reducere a capacităț ii instalate bazate pe lignit cu 1 605 MW (45 % din capacitatea bazată pe lignit până la sfârș itul anului 2025).

Tabelul 4

Planul de închidere

Unităț i de producere a energieiViabileAnul închideriiExploatări miniere colateraleViabileAnul închiderii
3 RovinariDa2023Tismana~Da2026
3 TurceniDa2021Jilț SudDa2026
7 TurceniDa2025Peș teanaNu2022
7 Iș alniț a~Da2026Huș nicioaraNu2025
8 Iș alniț aNu2021LupoaiaDa2025
Unităț i de producere a energieiViabileAnul închideriiExploatări miniere colateraleViabileAnul închiderii
1 Craiova~Da2023LupoaiaDa2025
2 Craiova~Da2023Huș nicioaraNu2025
Sursa: Punctul 6.2. din formularul de notificare, pagina 30.

(22) În plus, România susț ine că anumite mine vor fi închise sau conservate, în principal din motive de ineficienț ă, de reducere a cererii sau de epuizare a rezervelor de lignit (mina Huș nicioara până la sfârș itul anului 2025, UMC Lupoaia până la sfârș itul anului 2025 etc.). Planul de închidere a capacităț ii miniere are în vedere reducerea producț iei de lignit cu aproximativ 3 700 mii de tone (26 % până la sfârș itul anului 2026).

(23) În plus, Transelectrica a efectuat o analiză a adecvanț ei sistemului energetic naț ional (SEN) în ipoteza închiderii totale a capacităț ilor energetice ale societăț ii CE Oltenia în 2022, cu menț inerea în funcț iune a trei unităț i la SE Rovinari până în 2021. Analiza a fost efectuată pentru perioada 2019-2030. Transelectrica a evaluat adecvanț a sezonieră ș i a luat în considerare trei scenarii: (i) un nivel net maxim al sarcinii de consum pe timp de iarnă pentru condiț ii meteorologice normale, (ii) pentru condiț ii meteorologice extreme (iarnă grea) ș i (iii) posibile probleme în reț eaua de transport al gazelor naturale. Concluzia analizei este că, începând cu anul 2022, având în vedere că toate unităț ile societăț ii CE Oltenia se vor opri, reț eaua naț ională de energie electrică va avea o problemă majoră de adecvanț ă, deoarece nu va mai avea sursele necesare pentru a acoperi consumul de energie electrică chiar ș i cu utilizarea maximă a capacităț ii de import transfrontaliere 9 .

(24) România informează, de asemenea, că CE Oltenia se va abț ine de la achiziț ionarea de participaț ii în alte întreprinderi în cursul perioadei de restructurare, cu excepț ia cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru asigurarea viabilităț ii sale pe termen lung, ș i că nu va utiliza ajutorul ca publicitate atunci când îș i vinde produsele.

4. EVALUARE

(25) Comisia examinează mai întâi dacă măsurile menț ionate în considerentul (11) implică ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Comisia examinează ulterior dacă ajutorul a fost deja pus în aplicare ș i dacă un astfel de ajutor ar putea fi compatibil cu piaț a internă.

4.1. Existenț a ajutorului de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat

(26) În temeiul articolului 107 alineatul (1) din tratat, "sunt incompatibile cu piaț a internă ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninț ă să denatureze concurenț a prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre".

(27) Prin urmare, pentru ca o măsură să fie calificată drept ajutor în sensul acestei dispoziț ii, este necesar ca toate condiț iile următoare să fie îndeplinite: (i) măsura trebuie să fie imputabilă statului ș i să fie finanț ată din resurse de stat; (ii) aceasta trebuie să confere un avantaj beneficiarului său; (iii) acest avantaj trebuie să fie selectiv ș i (iv) măsura trebuie să denatureze sau să ameninț e să denatureze concurenț a ș i să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(28) Autorităț ile române consideră că sprijinul de stat planificat pentru restructurare implică ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE.

(29) În ceea ce priveș te prezenț a resurselor de stat, măsurile fie au fost deja acordate (ș i anume, împrumutul reprezentând ajutor pentru salvare), fie vor fi acordate (în ceea ce priveș te subvenț ia de stat ș i garanț ia de stat pentru împrumut) de stat de la bugetul de stat ș i, prin urmare, implică în mod evident resurse de stat. Planul de restructurare a fost pregătit de autorităț ile române, prin urmare măsurile de finanț are a punerii în aplicare a acestuia sunt imputabile statului. În ceea ce priveș te resursele Fondului pentru modernizare, acestea sunt mobilizate ș i eliberate la cererea României pentru proiecte specifice, selectate de România, implicând astfel resurse aflate sub controlul României, a căror eliberare în beneficiul societăț ii CE Oltenia este, de asemenea, imputabilă României.

(30) În ceea ce priveș te existenț a unui avantaj economic, Comisia observă că doar aproximativ 40 % din măsuri (sub forma unui împrumut prelungit reprezentând ajutor pentru salvare în valoare de 0,25 miliarde EUR ș i a unui nou împrumut garantat de stat în valoare de 0,307 miliarde EUR) vor fi acordate în condiț ii care necesită rambursarea unor astfel de finanț ări. Majoritatea, ș i anume aproape 60 % din măsurile de restructurare (0,768 miliarde EUR), sunt planificate să fie acordate sub forma unui grant necondiț ionat din partea statului sau a unor resurse din Fondul pentru modernizare, care nu necesită nicio rambursare. Având în vedere cele de mai sus, este puț in probabil ca un creditor de pe piaț ă să fi acceptat să finanț eze CE Oltenia în aceleaș i condiț ii. Prin urmare, măsurile conferă un avantaj economic societăț ii CE Oltenia, pe care aceasta nu l-ar fi putut obț ine în condiț iile pieț ei.

(31) Măsurile se acordă numai societăț ii CE Oltenia ș i, prin urmare, nu fac parte dintr-o măsură generală disponibilă tuturor întreprinderilor care îș i desfăș oară activitatea în sectoarele mineritului, producerii de energie electrică pe bază de combustibili fosili ș i furnizării de energie termică la nivel local. Astfel cum au precizat instanț ele Uniunii, în cazul unui ajutor individual, identificarea avantajului economic permite, în principiu, să se prezume selectivitatea măsurii 10 . Acest lucru este valabil indiferent dacă există operatori pe pieț ele relevante care se află într-o situaț ie de fapt ș i de drept comparabilă. Prin urmare, măsurile planificate au un caracter selectiv.

(32) Dacă un ajutor financiar acordat de un stat membru îi consolidează poziț ia unei întreprinderi în raport cu aceea a altor întreprinderi concurente în cadrul schimburilor comerciale efectuate în interiorul Uniunii, aceste schimburi comerciale trebuie considerate ca fiind influenț ate de ajutor 11 .

(33) Sectorul producț iei de energie în care îș i desfăș oară activitatea CE Oltenia este deschis concurenț ei ș i schimburilor comerciale dintre statele membre ș i multe alte întreprinderi furnizează energie electrică în întreaga Uniune ș i ar putea face acest lucru în România. În prezent, România are legături directe cu alte state membre ș i cu ț ări terț e, care sunt conectate la rândul lor cu alte state membre. Sunt în curs de construire conexiuni directe suplimentare cu Bulgaria. Prin urmare, măsurile în cauză sunt de natură să afecteze schimburile comerciale dintre statele membre.

(34) Prin acordarea accesului la finanț area pe care CE Oltenia nu ar fi obț inut-o în condiț iile pieț ei, măsurile sunt, prin urmare, de natură să permită societăț ii CE Oltenia să rămână pe piaț ă ș i să îș i îmbunătăț ească poziț ia concurenț ială pe piaț a internă. Prin urmare, măsurile denaturează sau ameninț ă să denatureze concurenț a ș i afectează schimburile comerciale dintre statele membre.

Concluzie privind existenț a ajutorului

(35) Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează că planul de restructurare prin care România intenț ionează să acorde aproximativ 1,328 miliarde EUR societăț ii CE Oltenia implică ajutor de stat în temeiul articolului 107 alineatul (1) din TFUE ș i, prin urmare, va evalua legalitatea ș i compatibilitatea acestuia cu piaț a internă.

4.2. Legalitatea ajutorului

(36) Împrumutul reprezentând ajutor pentru salvare cu privire la care Comisia nu a ridicat nicio obiecț ie în decizia privind ajutorul pentru salvare din 24 februarie 2020 nu a fost pus în aplicare înaintea deciziei Comisiei ș i, prin urmare, nu constituie ajutor de stat ilegal. De asemenea, la 29 iunie 2020, România a transmis un prim plan de restructurare, în termen de ș ase luni de la acordarea ajutorului pentru salvare, prin urmare prelungirea ajutorului pentru salvare nu este ilegală. Pentru alte ajutoare de stat planificate (cu excepț ia ajutorului pentru salvare prelungit), România se angajează să nu le pună în aplicare până când nu vor fi aprobate, respectând astfel obligaț ia de standstill prevăzută la articolul 108 alineatul (3) din TFUE.

4.3. Compatibilitatea ajutorului ș i temeiul juridic al evaluării

(37) Comisia trebuie să evalueze dacă ajutorul de restructurare notificat de România sub forma măsurilor identificate în considerentul (11) de mai sus poate fi considerat compatibil cu piaț a internă. În conformitate cu jurisprudenț a instanț elor Uniunii, statului membru îi revine sarcina să invoce eventualele motive de compatibilitate ș i să demonstreze că sunt îndeplinite condiț iile pentru o astfel de compatibilitate 12 .

(38) Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate prevăd norme ș i condiț ii în scopul evaluării compatibilităț ii ajutoarelor pentru salvare ș i restructurare acordate întreprinderilor aflate în dificultate în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din tratat, iar România susț ine că aceste condiț ii sunt îndeplinite în cazul de faț ă.

4.3.1. Aplicarea Orientărilor privind ajutoarele pentru salvare ș i restructurare

(39) Numai întreprinderile aflate în dificultate, astfel cum sunt definite la punctul 20 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ș i care nu îș i desfăș oară activitatea în sectorul siderurgic, astfel cum este definit la punctul 15 din orientările respective, ș i nici în sectorul cărbunelui, astfel cum este definit la punctul 16 din orientările respective, pot beneficia de un ajutor pentru salvare sau de restructurare compatibil.

(40) Astfel cum s-a menț ionat în decizia privind ajutorul pentru salvare, începând cu 31 decembrie 2019, CE Oltenia îndeplineș te criteriile pentru a fi calificată drept întreprindere aflată în dificultate în conformitate cu punctul 20 litera (c) din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (a se vedea considerentul 33 din decizia privind ajutorul pentru salvare). În plus, CE Oltenia nu îș i desfăș oară activitatea în sectoarele cărbunelui sau oț elului, astfel cum sunt definite în notele de subsol 19 ș i 20 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, ceea ce o face eligibilă pentru a beneficia de ajutor de restructurare.

(41) În conformitate cu punctul 38 litera (a) din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, statul trebuie să demonstreze că ajutorul vizează prevenirea dificultăț ilor sociale sau remedierea unei disfuncț ionalităț i a pieț ei. În acest sens, România face trimitere la circumstanț ele menț ionate la punctul 44 litera (a) a doua liniuț ă din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, ș i anume beneficiarul este activ într-o regiune (la nivelul NUTS II) cu o rată a ș omajului mai mare decât media naț ională, persistentă ș i însoț ită de dificultatea de a crea noi locuri de muncă în regiunea sau regiunile în cauză. CE Oltenia îș i desfăș oară activitatea în regiunea Sud-Vest Oltenia, rata ș omajului în această regiune fiind în mod constant mai mare decât rata naț ională la nivelul României, astfel cum a observat deja Comisia în considerentul 39 din decizia privind ajutorul pentru salvare, pe baza datelor ș i a evaluării prezentate în considerentele 18 ș i 36 din aceasta, care confirmă totodată datele din 2019 (rata regională de 5,3 % faț ă de rata naț ională de 3,9 % în 2019) 13 . Prin urmare, Comisia concluzionează că ajutorul de restructurare îndeplineș te condiț ia prevăzută la punctul 38 litera (a) din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

(42) În ceea ce priveș te împrumutul reprezentând ajutor pentru salvare aprobat prin decizia privind ajutorul pentru salvare, în conformitate cu punctul 55 litera (d) din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, România s-a angajat să prezinte, în termen de maximum ș ase luni de la data deciziei Comisiei din 24 februarie 2020, un plan de restructurare valabil pentru CE Oltenia, astfel cum se prevede în secț iunea 3.1.2 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (a se vedea considerentul 41 din decizia privind ajutorul pentru salvare).

(43) În acest stadiu, este puț in probabil ca ajutorul de restructurare planificat în vederea sprijinirii planului de restructurare prezentat să îndeplinească criteriile de compatibilitate prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, în principal din următoarele motive:

Caracterul adecvat

(44) Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate impun ca statele membre să acorde ajutoare de restructurare prin intermediul unor instrumente care să permită o remunerare adecvată ș i care să fie, în acelaș i timp, adecvate pentru abordarea problemelor de solvabilitate ș i lichiditate ale beneficiarului. În acest sens, acordarea unui ajutor de restructurare sub forma unui grant (neremunerat) în valoare de 0,768 miliarde EUR nu permite statului care acț ionează în calitate de furnizor de ajutor să profite de orice avantaj rezultat în urma unei restructurări reuș ite. Cu toate acestea, după sfârș itul perioadei de restructurare ș i până în 2030, se preconizează că CE Oltenia va obț ine rezultate nete pozitive (tabelul 1).

(45) Astfel cum se indică în considerentul (4) de mai sus, statul este acț ionar majoritar al societăț ii CE Oltenia, având o participaț ie de 77 %, în timp ce 21,56 % din acț iuni sunt deț inute de un fond privat de investiț ii, Fondul Proprietatea SA, iar restul - de diferite entităț i de stat ș i societăț i publice. Prin urmare, un grant din partea statului în favoarea societăț ii CE Oltenia ar avea drept rezultat faptul că acț ionarii minoritari ai societăț ii CE Oltenia ar beneficia, de asemenea, în mod indirect, de finanț are, printr-o potenț ială creș tere a valorii participaț iei lor, fără a contribui la costurile de restructurare. Alț i acț ionari nu furnizează instrumente financiare similare nerambursabile. Grantul planificat nu remunerează statul ș i nici nu permite statului să îș i însuș ească singur beneficiile ulterioare ale grantului prin care se finanț ează planul de restructurare. Prin urmare, în circumstanț ele date, grantul de dimensiuni considerabile avut în vedere nu pare a fi un instrument financiar adecvat.

Contribuț ia proprie ș i repartizarea sarcinilor

(46) În conformitate cu punctul 62 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, este necesară o contribuț ie semnificativă la costurile de restructurare din resursele proprii ale beneficiarului ajutorului, ale acț ionarilor sau ale creditorilor acestuia sau ale grupului de întreprinderi din care face parte acesta ori din resursele noilor investitori. În mod normal, respectiva contribuț ie proprie ar trebui să fie comparabilă cu ajutorul acordat în ceea ce priveș te efectele asupra solvabilităț ii sau a poziț iei lichidităț ii beneficiarului. În plus, în conformitate cu punctul 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, contribuț ia proprie trebuie să fie reală, ș i anume efectivă, excluzând profiturile viitoare preconizate, cum ar fi fluxurile de numerar.

(47) Cu toate acestea, în conformitate cu planul de restructurare prezentat de autorităț ile române, se pare că din pretinsele contribuț iile proprii de 1,5 miliarde EUR, cel mult 200 de milioane EUR ar putea fi reale ș i efective (astfel cum se menț ionează în considerentul 19a). În ceea ce priveș te restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe pieț ele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR (a se vedea tabelul 1), din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale ș i efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 ș i 2025. Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe pieț ele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deș i România a indicat că se află în desfăș urare un demers de modificare a legislaț iei sale pentru a le permite actorilor de pe pieț ele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislaț ia Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată (a se vedea considerentul (19)a)). În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe pieț ele centralizate OPCOM.

(48) De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziț ie de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuț ii cu utilizatorii mari consumatori de energie, [...]. România se aș teaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane EUR pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislaț iei care vor permite încheierea unor astfel de contracte. Cu toate acestea, România nu prezintă nicio dovadă care să confirme existenț a unor documente contractuale ferme ș i finale, care ar urma să asigure finanț area efectivă a planului de restructurare. Dimpotrivă, CE Oltenia se aș teaptă ca semnarea listei termenilor ș i condiț iilor de principiu cu potenț ialii clienț i să aibă loc abia în prima jumătate a anului 2021, iar acordurile bilaterale de achiziț ie de energie electrică să se încheie după martie 2021 pentru capacităț ile existente ș i începând cu 2022 pentru capacităț ile noi. Prin urmare, condiț iile care să permită previzibilitatea veniturilor din vânzări cu un grad sporit de certitudine pe durata planului de restructurare nu sunt stabilite în mod ferm ș i convenite de respectivii cumpărători pe termen lung. În plus, la fel ca în cazul contractelor pe pieț ele centralizate OPCOM (a se vedea considerentul (47) de mai sus), modificările legislative necesare pentru încheierea unor astfel de acorduri bilaterale de achiziț ie de energie electrică nu sunt încă în vigoare.

(49) În această privinț ă, România nu a explicat motivul pentru care profiturile viitoare ar trebui să fie considerate surse efective de contribuț ie proprie prin prisma punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, care exclude profiturile viitoare preconizate, cum ar fi fluxul de numerar.

(50) În plus, pe baza informaț iilor prezentate de România, niciun investitor sau creditor de pe piaț ă nu susț ine planul în această etapă:

a) nu a fost furnizată nicio scrisoare de intenț ie din partea unor bănci care ar accepta să prefinanț eze plăț ile legate de viitoarele furnizări de energie electrică de către CE Oltenia, veniturile preconizate din acestea reprezentând aproape întreaga contribuț ie proprie a societăț ii CE Oltenia;

b) nicio bancă sau niciun investitor de pe piaț ă nu ș i-a exprimat interesul de a sprijini sau de a finanț a o parte din investiț iile pentru trecerea de la lignit la gaz natural sau la producerea de energie din surse regenerabile, ceea ce ar fi demonstrat încrederea pieț ei în această nouă activitate;

c) deș i menț ionează potenț iali investitori externi sau bănci care sprijină planul, România nu a furnizat niciun document care să dovedească această contribuț ie potenț ială ș i că astfel de negocieri s-ar materializa într-un interval de timp rezonabil;

d) România prezintă, de asemenea, o altă sursă de finanț are - vânzarea activelor societăț ii CE Oltenia. Cu toate acestea, România recunoaș te că procedura de vânzare a acestor active nici măcar nu a început [...].

(51) În plus, punctele 65-67 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate impun ca ajutorul pentru acoperirea pierderilor să fie acordat numai în condiț ii care să implice o repartizare adecvată a sarcinilor de către investitorii existenț i, ceea ce ar însemna, în mod normal, că acț ionarii tradiț ionali ș i creditorii subordonaț i trebuie să absoarbă integral pierderile înainte să aibă loc orice intervenț ie a statului.

(52) Cu toate acestea, România recunoaș te în mod expres că nici acț ionarii minoritari ai societăț ii CE Oltenia (ș i în primul rând - Fondul Proprietatea SA) ș i nici creditorii săi nu vor asigura o repartizare adecvată a sarcinilor sub nicio formă (a se vedea considerentul (20) de mai sus). De asemenea, România nu prezintă niciun argument care să justifice vreo excepț ie de la normele privind repartizarea adecvată a sarcinilor (punctul 68 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate).

(53) În fine, punctul 64 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate prevede că, în mod normal, contribuț ia proprie va fi considerată ca fiind adecvată dacă se ridică la cel puț in 50 % din costurile de restructurare. Cu toate acestea, astfel cum reiese din considerentul (15) ș i din tabelul 2 de mai sus, contribuț ia proprie a societăț ii CE Oltenia ar fi cel mult de numai 42 % din costurile de restructurare, chiar presupunând, contrar punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, că profiturile preconizate viitoare din vânzările regulate ș i profiturile preconizate vor putea constitui o sursă de contribuț ie proprie reală ș i efectivă - quod non - deoarece fondurile potenț iale din bugetul Fondului pentru modernizare reprezintă ajutor de stat 14  ș i, prin urmare, nu pot fi considerate drept fonduri proprii, care nu implică ajutor, ale societăț ii CE Oltenia. România nu a prezentat niciun argument care să demonstreze o anumită dificultate sau circumstanț e excepț ionale care ar justifica faptul că partea din contribuț ia proprie a societăț ii CE Oltenia este mai mică de 50 % din costurile de restructurare.

(54) Având în vedere cele de mai sus, Comisia concluzionează, cu titlu preliminar, că sursele de finanț are, astfel cum au fost propuse de România, nu constituie o contribuț ie proprie semnificativă, reală ș i efectivă de cel puț in 50 %, ș i că în planul de restructurare nu este prevăzută o repartizare adecvată a sarcinilor între acț ionarii ș i creditorii existenț i. Prin urmare, Comisia consideră că planul de restructurare, în forma sa actuală, nu corespunde cerinț elor de bază ale Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, în ceea ce priveș te contribuț ia proprie ș i repartizarea sarcinilor.

Restabilirea viabilităț ii pe termen lung

(55) În conformitate cu punctul 45 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, în cazul ajutorului de restructurare, Comisia va cere statului membru în cauză să prezinte un plan de restructurare fezabil, coerent ș i de perspectivă pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a beneficiarului. Planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil ș i pe baza unor ipoteze realiste privind condiț iile viitoare de desfăș urare a activităț ii, care ar trebui să excludă orice ajutor de stat suplimentar care nu este prevăzut în planul de restructurare. În conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilităț ii pe termen lung se realizează atunci când o întreprindere este în măsură să asigure o rentabilitate preconizată adecvată a capitalului după ce ș i-a acoperit toate costurile, inclusiv costurile de amortizare ș i cheltuielile financiare.

(56) În primul rând, deș i durata oficială a planului de restructurare corespunde perioadei 2020-2025, primele rezultate nete pozitive semnificative, de aproximativ 938,5 milioane EUR cumulate, sunt prevăzute numai după perioada de restructurare, în intervalul 2026-2030 (tabelul 1). De fapt, planul de restructurare are o durată totală de 10 ani pentru a-ș i produce efectele preconizate. În conformitate cu punctul 47 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, planul de restructurare trebuie să restabilească viabilitatea pe termen lung a beneficiarului într-un termen rezonabil, iar perioada de restructurare ar trebui să fie cât mai scurtă posibil. România nu a furnizat un plan de restructurare care să fie cât mai scurt posibil (maximum cinci ani).

(57) În al doilea rând, România nu a furnizat informaț ii temeinice care să confirme restabilirea viabilităț ii societăț ii CE Oltenia până în 2025, după cum o demonstrează un nivel al ROCE conform cu piaț a. Conform planului de restructurare, CE Oltenia ar putea atinge un nivel al ROCE de 4,3 % până în 2025 (a se vedea considerentul 13 ș i tabelul 1), nivel totuș i, mult mai mic decât costul de remunerare sau de oportunitate al capitalului propriu injectat în societăț i româneș ti în general pe piaț ă, care este, în prezent, de aproximativ 12,5 % 15 . În plus, un nivel al ROCE de 4,3 % este, de asemenea, mai mic decât cel demonstrat de omologii CE Oltenia, care este de aproximativ 7-9 %. Nivelul ROCE este chiar mai mic decât rata de rentabilitate reglementată (5 % în 2020) stabilită de Autoritatea Naț ională de Reglementare în Domeniul Energiei din România (ANRE) pentru furnizorii de ultimă instanț ă către clienț ii finali, care este prezentată în planul de restructurare ș i care este, la prima vedere, o activitate comercială mai puț in riscantă decât cea a CE Oltenia. Într-adevăr, abia după încheierea perioadei de restructurare, în 2027-2029, se preconizează că CE Oltenia va ajunge la un nivel al ROCE în concordanț ă cu firmele similare (tabelul 1). Prin urmare, este puț in probabil ca planul de restructurare să fie în conformitate cu punctul 52 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Un profit scăzut ș i pur ipotetic la sfârș itul perioadei de restructurare nu este în niciun caz un indiciu al viabilităț ii pe termen lung.

(58) În al treilea rând, profitabilitatea deja scăzută a societăț ii CE Oltenia până în 2025 (ROCE de 4,3 %) este majorată în mod artificial de subvenț iile de exploatare din ajutorul de stat, în special de subvenț iile pentru achiziț ionarea certificatelor de CO2, în valoare de 610,2 milioane EUR în perioada de restructurare 16 , precum ș i de subvenț iile legate de asigurarea lichidităț ilor necesare, în valoare de 200,7 milioane EUR (a se vedea tabelul 3 de mai sus). În cazul în care astfel de subvenț ii de exploatare ar fi excluse din rezultatele preconizate, CE Oltenia nu ar fi în măsură să se aș tepte la niciun profit ș i la niciun randament pozitiv până în 2025.

(59) În fine, rezultatele preconizate ale societăț ii CE Oltenia se bazează pe ipoteze optimiste cu privire la factori externi, cum ar fi faptul că preț urile certificatelor de CO2 vor rămâne la aproape acelaș i nivel în perioada de restructurare 17 , în pofida faptului că dificultăț ile cu care se confruntă CE Oltenia au început tocmai după ce aceste preț uri au crescut brusc în perioada 2018-2019, în comparaț ie cu 2017 18  [a se vedea considerentul 7 litera (c) din decizia privind ajutorul pentru salvare]. În conformitate cu punctul 51 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, restabilirea viabilităț ii nu trebuie să depindă de ipoteze optimiste cu privire la factori externi precum variaț ia preț urilor. Prin urmare, Comisia se îndoieș te că acest punct din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ar fi îndeplinit.

(60) În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare ș i ar conduce la restabilirea viabilităț ii societăț ii CE Oltenia la sfârș itul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obț ine o rentabilitate suficientă ș i că va putea rămâne pe piaț ă fără ajutor suplimentar.

Măsuri compensatorii

(61) În conformitate cu punctul 76 ș i următoarele din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, atunci când se acordă un ajutor de restructurare trebuie să se ia măsuri de limitare a denaturării concurenț ei, astfel încât efectele negative asupra condiț iilor comerciale să fie reduse cât mai mult posibil, iar efectele pozitive să le depăș ească pe cele negative. În special, limitarea denaturării concurenț ei ar trebui să se asigure, de regulă, prin măsuri structurale, ș i anume, prin cesionări ale unor activităț i ce nu produc pierderi, care pot continua să funcț ioneze ca o activitate independentă ș i care nu ar trebui oricum abandonate pentru a se menț ine viabilitatea.

(62) În această privinț ă, Comisia consideră că este puț in probabil să fie avute în vedere măsuri structurale compensatorii reale, din motivele expuse în continuare.

(63) În primul rând, în ceea ce priveș te "externalizarea" unităț ilor S.E. Craiova, Comisia face observaț ia că forma ș i domeniul de aplicare al unei astfel de "externalizări" sunt încă neclare. În plus, chiar dacă o astfel de "externalizare" a unităț ilor de cogenerare ca aport de capital al societăț ii CE Oltenia la întreprinderea comună dintre CE Oltenia ș i societatea deț inută de Consiliul Local Craiova s-ar materializa, acest lucru ar permite societăț ii CE Oltenia ș i statului să păstreze controlul asupra unei astfel de întreprinderi comune. Acest lucru ar submina sensul cesionării ca măsură compensatorie, deoarece nu ar consolida concurenț a ș i nici nu ar favoriza intrarea unor noi concurenț i, extinderea concurenț ilor mici existenț i sau activitatea transfrontalieră, astfel cum se prevede la punctul 79 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate. Acest lucru ar aduce, de asemenea, mult mai puț ine venituri (dacă s-ar obț ine vreun venit) decât cele obț inute prin vânzarea unităț ilor societăț ii S.E. Craiova sau a activelor aferente acestor unităț i conform cu principiile pieț ei, ceea ce ar putea reduce valoarea ajutorului pentru restructurare, creând în acelaș i timp, în mod ideal, oportunităț i de piaț ă pentru a spori concurenț a pe piaț a energiei electrice din România.

(64) În al doilea rând, referitor la reducerea capacităț ii de producț ie a societăț ii CE Oltenia (prin închiderea unităț ilor de ardere a lignitului) cu 1 605 MW până la sfârș itul anului 2025 ș i la închiderea minelor de lignit (a se vedea considerentul (21) ș i tabelul 4), pierderile astfel înregistrate în capacitatea totală de producț ie a societăț ii CE Oltenia vor fi compensate în mare măsură prin instalarea noilor centrale fotovoltaice ș i hidroelectrice (119 MW până la sfârș itul anului 2025), precum ș i a unităț ilor alimentate cu gaz (1 325 MW începând din 2026) 19 . Prin urmare, capacitatea totală de producț ie a societăț ii CE Oltenia nu se va schimba în mod semnificativ.

(65) În plus, astfel cum reiese din tabelul 5 de mai sus, în pofida închiderii oficiale a minelor de lignit, extracț ia lignitului va creș te de fapt până la sfârș itul anului 2024 ș i va scădea sub nivelul din 2020 doar începând cu 2026. Astfel cum s-a menț ionat în considerentul (64), unităț ile alimentate cu gaz vor fi operaț ionale până în 2026, ceea ce va face ca scăderea volumelor de extracț ie a lignitului să fie lipsită de sens în ceea ce priveș te reducerea capacităț ii.

(66) În fine, în afară de faptul că CE Oltenia se va abț ine de la achiziț ionarea de participaț ii în alte întreprinderi în cursul perioadei de restructurare, cu excepț ia cazurilor în care acest lucru este indispensabil pentru asigurarea viabilităț ii sale pe termen lung, ș i că nu va utiliza ajutorul ca publicitate atunci când îș i vinde produsele, România nu a propus nicio altă măsură comportamentală.

(67) Din motivele menț ionate mai sus, măsurile structurale compensatorii propuse până în prezent de România par a fi insuficiente. În absenț a unor măsuri structurale ș i comportamentale semnificative ș i clare, este puț in probabil ca efectele negative ale ajutorului asupra concurenț ei să fie atenuate într-o măsură satisfăcătoare.

Concluzie privind compatibilitatea în temeiul Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate

(68) Având în vedere constatările evaluării preliminare de mai sus, Comisia are îndoieli în această etapă cu privire la compatibilitatea planului de restructurare cu principalele cerinț e ale Orientărilor privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

(69) În special, Comisia are îndoieli cu privire la: (i) prezenț a unei contribuț ii proprii reale ș i efective, fără ajutor din partea beneficiarului, (ii) prezenț a ș i eficacitatea repartizării sarcinilor, (iii) restabilirea viabilităț ii pe termen lung ș i restructurarea într-un termen rezonabil ș i (iv) prezenț a ș i eficacitatea unor măsuri compensatorii valabile.

(70) În cazul de faț ă, Comisia are îndoieli, în acest stadiu, cu privire la faptul că ajutorul de restructurare planificat în favoarea societăț ii CE Oltenia îndeplineș te condiț iile principale prevăzute în Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate ș i, prin urmare, că acesta ar putea fi declarat compatibil cu piaț a internă în temeiul articolului 107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.

5. DECIZIE

Având în vedere consideraț iile de mai sus, Comisia, acț ionând în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene, solicită României, în termen de o lună de la data primirii prezentei scrisori, să îș i prezinte observaț iile ș i să furnizeze toate informaț iile care ar putea contribui la evaluarea ajutorului de restructurare care face obiectul prezentei proceduri.

Comisia solicită autorităț ilor din ț ara dumneavoastră să transmită, fără întârziere, o copie a prezentei scrisori potenț ialului beneficiar al ajutorului.

Comisia doreș te să reamintească României că articolul 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcț ionarea Uniunii Europene are efect suspensiv ș i doreș te să atragă atenț ia asupra articolului 16 din Regulamentul (UE) 2015/1589 al Consiliului care prevede că orice ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar.

Comisia înș tiinț ează România că va informa părț ile interesate prin publicarea prezentei scrisori, precum ș i a unui rezumat pertinent al acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. De asemenea, Comisia va informa părț ile interesate din ț ările AELS semnatare ale Acordului privind SEE, prin publicarea unei comunicări în suplimentul SEE la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ș i va informa Autoritatea AELS de Supraveghere prin transmiterea unei copii a prezentei scrisori. Toate aceste părț i interesate vor fi invitate să îș i prezinte observaț iile în termen de o (1) lună de la data publicării.

1 Dz.U. C 249 z 31.7.2014, s. 1.
2 Cursul de schimb utilizat în prezenta decizie este de 1 RON = 0,215 EUR ș i, dacă este cazul, 1 RON = 0,26 USD ș i 1 USD = 0,83 EUR. Datele în EUR sunt furnizate doar cu titlu informativ.
3 Decizia Comisiei din 24 februarie 2020 în cazul SA.56250, Ajutor pentru salvare în favoarea Complexului Energetic Oltenia SA, publicaț ie web disponibilă la adresa https://ec.europa.eu/competition/state_aid/cases1/202012/284501_2140447_114_2.pdf
4 Comunicarea Comisiei - Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea ș i restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, JO C 249, 31.7.2014, p. 1.
5 OPCOM este un operator pe piaț a de gaze ș i energie electrică din România, care gestionează ș i administrează pieț ele de comercializare a energiei electrice, cum ar fi piaț a pentru ziua următoare, piaț a intrazilnică, cadrul organizat pentru tranzacț ionarea concurenț ială a contractelor bilaterale de energie electrică prin licitaț ie extinsă (PCCB-LE) ș i prin negociere continuă (PCCBNC), piaț a de echilibrare etc.: https://www.opcom.ro/tranzactii_produse/tranzactii_produse.php?lang=en&id=137
* Informaț ii confidenț iale
6 Fondul pentru modernizare este un program de finanț are dedicat sprijinirii statelor membre Bulgaria, Croaț ia, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia ș i Ungaria, în tranziț ia lor către neutralitatea climatică, contribuind la modernizarea sistemelor lor energetice ș i la îmbunătăț irea eficienț ei energetice. Mai multe detalii sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/clima/policies/budget/modernisation-fund_ro
7 A se vedea pagina 144 din planul de restructurare.
8 Pentru o lungă perioadă de timp, legislaț ia naț ională a prevăzut că încheierea contractelor se putea face numai prin intermediul platformei specializate a operatorului pieț ei de energie electrică ș i gaze naturale OPCOM. Pe segmentul dedicat pieț ei centralizate a contractelor bilaterale de energie electrică (PCCB), numai contractele standard puteau fi încheiate la preț uri ș i cantităț i fixe, fără o limitare a duratei contractului. Această rigiditate ș i lipsa de diversificare a instrumentelor de piaț ă au condus la situaț ia în care toț i participanț ii la piaț ă, vânzători ș i cumpărători totodată, au adoptat o abordare prudentă, pentru a gestiona riscul de preț într-un mediu de piaț ă destul de volatil, ș i au limitat durata contractelor la o medie de 1-1,5 ani.
9 Secț iunea 10 din planul de restructurare, pagina 194.
10 A se vedea hotărârea din 4 iunie 2015, Comisia/MOL, C-15/14 P, EU:C:2015:362, punctul 60.
11 A se vedea în special Hotărârea Curț ii de Justiț ie din 17 septembrie 1980 Philip Morris Holland BV/Comisia Comunităț ilor Europene, Cauza 730/79, EU:C:1980:209, punctul 11; hotărârea Curț ii (camera a ș asea) din 22 noiembrie 2001, Ferring SA/Agence centrale des organismes de sécurité sociale (ACOSS), Cauza C53/00, EU:C:2001:627, punctul 21; hotărârea Curț ii de Justiț ie (Camera a ș asea), 29 aprilie 2004, Republica Italiană/Comisia Comunităț ilor Europene, C372/97, ECLI:EU:C:2004:234, punctul 44.
12 A se vedea cauza C-364/90, Republica Italiană/Comisia Comunităț ilor Europene, ECLI:EU:C:1993:157, punctul 20.
14 Bugetul Fondului pentru modernizare este format din resurse de stat, fiind îndeplinit ș i criteriul imputabilităț ii, deoarece, la fel ca în cazul fondurilor structurale ș i de investiț ii europene, investiț iile sunt selectate de statele membre ș i, după procedura de selecț ie, statele membre sunt libere să continue sau nu proiectul, inclusiv prin alte finanț ări. Totodată sunt îndeplinite, în mod evident, criteriul privind avantajele ș i alte criterii de ajutor de stat. A se vedea, printre altele, articolul 10d din Directiva 2003/87/CE din 13 octombrie 2003, JO L 275 25.10.2003, p. 32, astfel cum a fost modificată.
15 O primă de risc a capitalului propriu de 8,46 % în România se adaugă la randamentele obligaț iunilor guvernamentale pe 10 ani, de 4,06 % în iulie 2020 (http://pages.stern.nyu.edu). Estimarea costului capitalului propriu este o estimare de piaț ă pentru toate societăț ile româneș ti, bazată pe modelul de stabilire a preț ului activelor de capital, fără a se ț ine seama de volatilitatea acț iunilor individuale. O estimare mai detaliată pentru CE Oltenia ar trebui să se bazeze pe un indicator de volatilitate specific societăț ii (p). Remunerarea acț iunilor volatile, adică cu p > 1, ar trebui, în mod normal, să fie mai mare de 12,5 % (de exemplu, 16,25 % cu P = 1,3), iar remunerarea acț iunilor mai puț in volatile ar trebui să fie mai mică, cu p > 1.
16 A se vedea pagina 177 din planul de restructurare.
17 A se vedea pagina 169 din planul de restructurare.
18 În previziunile sale privind preț urile certificatelor de CO2, CE Oltenia subliniază că preț ul certificatelor de CO2 se va situa între 25,3 EUR în 2020 ș i 31,2 EUR în 2030. Începând din 24 ianuarie 2021, preț ul a crescut deja la 33 EUR. (https://ember-climate.org)
19 A se vedea pagina 161 din planul de restructurare.

© Unia Europejska, http://eur-lex.europa.eu/
Za autentyczne uważa się wyłącznie dokumenty Unii Europejskiej opublikowane w Dzienniku Urzędowym Unii Europejskiej.